Tag: student life

The RACE

Locatie: Iesirea pe la BCR , din Rectorat

Ora: 22:05

Miza: o bere si orgoliul personal

Actori principali : John si Cosmin

Aproape de toiu noptii , cand ne terminam si noi “treaba” in sediu , hotaram sa plecam care incotro spre casa.

Deocamdata toate bune si frumoase , pana ce ajungem in fata masinii lu john , care (baiat finut) se ofera sa ma lase in drumul lui la o gaura de metrou

la politehnica.

Eu nu ca ajung mai repede pe jos si ca nu e nevoie. La care el…. .

-Fugi de-aici ca n-ai nici o sansa …

-Cine mah… eu ? Pariu pe o bere ca ajung inaintea ta daca alerg…

-Bine …s-a facut…dar eu trebuie sa il las si pe Filip la grozavesti…

-Hai ca iti dau avans 10 secunde :)) ….

-Nu hai ca pornim simultan

Zis si facut…

Am pornit deodata… el cu scartz eu impiedicandu-ma de o piatra ( :)) nu am cazut din pacate pentru voi)…si dai si alearga.

Pot sa zic ca am tras cat de tare am putut…. cu ghiozdanul in carca … cu lacrimi (de la frig in ochi si pe obraz )….cu speranta in inima ca berea

o sa fie a mea … . Si dai si alearga si dai si alearga…. pana ce am trecut de gangul acela dubios aproape de gura de metrou de la politehnica.

Inca putin si vad luminita (la propriu) de la capatul tunelului cand BRUSC se aud. Cainii mosu…si dupa latraturi erau vreo 20 pe putin….

juma pe un deal , juma pe celalalt deal , (proabil) nemancati de vreo saptamana :)).

In momentul acela am avut o revelatie … pe deoparte aveam sentimentul dulce al victoriei (daca voi castiga ), gustul proaspat de bere gratis

( care e intotdeauna mai buna decat aia platita ) , satisfactia de a avea dreptate si de al suna acolo de pe scari si sa ii zic…

- NA NA NA ai sa imi dai o bere !!!!

… si pe cealalta imaginea cu una din bestii ce ma musca de fund si eu cum cad in agonie prabusindu-ma pe jos in slow motion , simtind o duzina

cataroaie cum se lovesc de corpul meu “firav” :) urland suficient de tare incat sa ma fac auzit si de baietii cu maneaua la maxim din regie

(aia care practica acest cult).

Si atunci m-am oprit din alergat…acceptand-umi infrangerea. La scurt timp ma suna si john ca ajuns deja … sa isi ceara recompensa ( binenteles

cu “remarcile de rigoare” ca a acordat priporitate la 3 masini :) … and stuf… dar ulterior am aflat de la Filip ca a coborat din masina

rostogilindu-se :) ).

Am pierdut o lupta…dar revin eu…

asa ca … pe data viitoare :).


filmulet training body language

:) sa va amuzati putin …. dar si sa trageti niste concluzii

obervati-va si cum v-ati dus task-ul la indeplinire. V-ati uitat la ceilalti ? ati incercat sa lucrati ca o echipa ? Ati avut un plan sau ati sarit aiurea la rezolvarea problemei

enjoy

Cosmin Rudeanu

EESTEC Shaman


fetele cu nasul mare au cur misto…

Nu știu de ce, dar când vad o fata cu trăsături faciale nu tocmai “perfecte”  mă aștept  la o revanșa din partea ei posterioara. As zice ca daca nu au fost binecuvântate cu o fațada de excepție, acele fete au grija mai mare in aspectele ce țin de … a doua impresie. Poate ca, la fel de bine, sa fie doar propria mea dorința de a găsi  cu tot dinadinsul o negare a impresiei mele inițiale. Nu vreau sa mă înțelegeți greșit. Nu încerc  acum sa fac o depersonalizare sexista femeilor. Mai degrabă încerc sa subliniez printr-un caz particular o teorie ce se poate aplica in domenii … diverse. De exemplu EESTEC.

Ca este vorba de recenta înfrumusețare a sediului, ca este vorba de BRAND-ul de EESTEC in general, avem o cu toții o motivație ascunsa: „ Căutam o îmbunătățire a imaginii noastre colective”. Toți am avut o prima impresie ca proaspeți membri aderenți. Am găsit atunci lucruri bune dar si lucruri ce ar putea fi ameliorate.  Este o poveste care se repeta an de an, cu fiecare sesiune de recrutări, prilejul fiecărei alegeri ale unui nou board, sau cu fiecare nou Congres. Realitatea este ca EESTEC va exista mereu intr-un veșnic stadiu de Beta (“For testing purposes only”).  Adevărata realizare este ca, din când in când, vor ieși din acest proces de perpetua dezvoltare,cate un EESTEC Member 2.0 “New and  Improved”.  In cat sunt membru am văzut oameni si oameni perindând-se pe aici. Unii au venit au văzut si au plecat , alții au rămas si au încercat sa construiască, sa lase ceva în urma. Cei care se considerau perfecți si așteptau perfecțiunea de la ceilalți au sfârșit aproape negreșit in prima categorie. In mod surprinzător, cei providențiali au fost cei care au venit cu bune si rele, conștienți ca nu sunt nici cei mai deștepți, nici cei mai frumoși, dar ca pot munci pentru a se autodepăși, pentru a se îmbunătăți. Acești oameni au crescut EESTEC-ul si am crescut cu toții alături de ei ca oameni , profesional cat si spiritual.

Suntem impulsivi dar învățăm sa ne temperam, suntem timizi dar ne tratam,suntem prea grași dar asta doar pentru a avea un suflet pe măsura, suntem prea slabi dar pășim ferm si apăsat lăsând urme adânci in urma noastră. Nu vedem in oglinda o lebăda grațioasa, dar nu vom accepta condiția de rățușca cea urâtă.  Ne-am croit destinul singuri si ne-am asumat riscuri pentru ca avem doar de câștigat si nimic de pierdut. Suntem niște looseri INVINGATORI.

Gabriel Militaru


  • September 2020
    M T W T F S S
    « Apr    
     123456
    78910111213
    14151617181920
    21222324252627
    282930  
  • Copyright © 1996-2010 eeStec Spirit. All rights reserved.
    iDream theme by Templates Next | Powered by WordPress