Ioana_VerdeNume: Ioana Verde

Facultate: Facultatea de Stiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

Locul naşterii: Câmpulung Muscel

Ocupaţie: Membru Alumni (Trezorier în mandatul 2010-2011)

EESTECer since 2009

 

Intervievator: Având în vedere faptul că ai făcut Facultatea de Ştiinţe Politice, cum ai ajuns în eeStec şi ce te-a determinat să intri într-o organizaţie în care erau aproape exclusiv studenţi politehnişti.

Ioana Verde: Cu un an înainte să intru la facultate, un prieten de-al meu din copilarie a intrat în eeStec. Atunci când am ajuns si eu aici, in Bucuresti, m-a luat cu el la o şedintă şi mi-a plăcut foarte mult. Deşi el nu mai este membru eeStec, eu am rămas.

Intervievator: Ce te-a determinat sa rămâi în eeStec şi să te implici activ?

Ioana Verde: Am rămas pentru ca mi-au plăcut foarte mult oamenii. Am cunoscut foarte multe persoane aici care m-au făcut să mă simt foarte bine, cu toate că eu nu eram din gaşca lor de la Poli.

Intervievator: Acum că ai terminat facultatea, cu ce te ocupi?

Ioana Verde: Lucrez în domeniul asigurarilor, sunt Account Handler în cadrul unei corporatii. E destul de challenging însa foarte frumos şi într-un fel mă bucură faptul că n-are nicio legătură cu ce am făcut în facultate. Aşa cum am stat în eeStec (Electrical Engineering Students European Association), fiind studentă la Ştiinte Politice (UB), aşa mă ocup de asigurări acum. Îmi place foarte mult şi mă motivez zilnic să avansez.

Intervievator: Cum te-a ajutat pe tine experienţa ca trezorier în Board?

Ioana Verde: Experienţa de Board a fost pentru mine extrem de ciudată, pentru că am fost oarecum împinsă de la spate să candidez şi nu eram foarte hotărâtă că vreau asta la început. Am avut parte de multe momente frumoase de care imi amintesc cu drag, dar si de episoade mai mult sau mai putin dezamagitoare care m-au făcut să-mi dau seama că-mi doream şi mai mult să rămân în eeStec. Până la urmă, mi-a plăcut foarte mult şi a fost o experienţă din care am învatat foarte multe. Cel mai important mi se pare că, deşi mă cunoşteam cu Cătălina Stoica (preşedinte în cadrul aceluiaşi board) de la grădiniţă, de-abia anul de board ne-a apropiat şi ne-a ajutat să devenim bune prietene.

Intervievator: Care ţi se pare cel mai memorabil eveniment la care ai participat?

Ioana Verde: Din păcate, n-am apucat să particip la foarte multe evenimente. Singurul eveniment internaţional la care am luat parte a fost Exchange-ul organizat de către LC Belgrade, Belgrade State of mind. A fost extraordinar de frumos, cel mai mult mi-a plăcut faptul că am descoperit un oraş foarte asemanător cu Bucureştiul şi cu oameni la fel de prietenoşi ca noi, românii. Din rândul evenimentelor locale, organizate de către LC-ul nostru, am amintiri foarte frumoase de la eestec Olympics 4.

Intervievator: Am înţeles că Belgradul a fost catalogat de către cel mai mare ghid turistic din lume ca fiind cel mai tare oraş în care să petreci.

Ioana Verde: Nu ştiu dacă sunt persoana a cărei părere poate să fie reprezentativă, pentru că, pe tot parcursul şederii mele în Belgrad, eram tot timpul stresata de posibilitatea că o sa mă distrez prea tare şi că o sa uit toate lucrurile interesante pe care le-am vazut si locurile pe care le-am vizitat. Am fost party pooper de foarte multe ori. (râde) Dar, da, într-adevăr, viaţa de noapte e extrem de interesantă acolo.

Intervievator: Spune-ne o chestie haioasă de la unul dintre ICE-urile (Inner Circle of eeStec) la care ai participat.

Ioana Verde: Am participat la cinci ICE-uri şi cel mai interesant mi s-a părut cel din anul în care eram eu în board. A fost amuzant pentru că era organizat la 10 km de orasul meu natal, ai mei erau acasa şi nu înţelegeau de ce prefer să dorm la grămadă în loc să dorm în propriul meu pat. De fapt, nu pot să aleg, toate ICE-urile sunt speciale în felul lor. Mi-a plăcut foarte mult şi cel de anul trecut pentru ca m-am simtit pentru prima oară Alumni.

Intervievator: Ai coordonat sau ai fost în echipa de coordonare a vreunui eveniment eeStec? Dacă da, ce ai învăţat din el?

Ioana Verde: Pot spune că făcând parte din Board, am coordonat ICE-ul din 2010. E o chestie pe care am moştenit-o de la tata, cred – îmi place foarte mult să organizez tot felul de evenimente, deşi în ultima vreme n-am mai avut ocazia. În anul în care am fost în board nu am avut ocazia să fac parte din echipa de organizare a unui eveniment internaţional, însă m-am implicat destul de mult la nivel local şi cred că toate activităţile au fost reuşite.

Intervievator: Imaginează-ţi că vii peste 5 ani în sediu, cum crezi că o să reacţioneze oamenii?

Ioana Verde:  Ah, foarte bine! Deşi în ultimul an nu am mai fost aşa activă, pentru că am devenit şi Alumnus, nu înseamnă că nu mai ţin legătura cu oamenii. Fac tot posibilul să-mi citesc mailurile aferente activităţilor actuale ale eeStec-ului şi să fiu la curent cu ce se întâmplă, chiar dacă nu mă mai implic activ. Cred că dacă m-aş vedea peste cinci ani cu voi, n-ar fi o surpriză. Vom fi la fel de apropiaţi şi atunci..

Intervievator: Poţi să te gândeşti la 3 persoane din eeStec care te-au impresionat şi de la care ai avut de învăţat ceva?

Ioana Verde: Alexandru Hagi, pentru că datorită lui am intrat în eeStec şi pentru că m-a inspirat mereu. Pentru John (Ionuţ Sava) voi avea întotdeauna un soi de admiraţie ieşită din comun, nu pot să explic de ce. Iar a treia persoana ar fi mArv (Bogdan Arvinte), care a fost loial rolului lui în organizaţie întotdeauna şi nu s-a abătut niciodată de la asta.

Intervievator: Cum crezi că ai putea să descrii experienţa ta în eeStec în 3 cuvinte?

Ioana Verde: Thinking outside the box, social skills, prieteni.

Intervievator: Dacă ai putea să alegi 3 prieteni pe care i-ai cunoscut în spatele uşii din sediu, care au fost ei?

Ioana Verde: Alex Goţoi, Alex Cîrnu, Vaka (Nicolae Popescu).

Alex Goţoi, din foarte multe puncte de vedere, pe care nu am să stau să le enumăr acum.

Alex Cîrnu e foarte determinat şi mi-a plăcut intotdeauna faptul că a încercat in permanenta să se autodepăşească.

La Vaka e foarte simplu şi povestea următoare reflectă foarte multe chestii din relaţia noastră. Vă voi povesti ceva ca să mă fac înţeleasă: când am candidat să intru în board, eram copilaşul oarecum naiv, venit din provincie la Bucureşti, care urmărea să obţină respectul unor persoane cu care, aparent, nu avea nimic în comun. În ziua alegerilor m-am dus la Vaka, ştiind că el e foarte sociabil şi foarte apropiat de toţi, şi l-am întrebat dacă pot conta pe votul lui. Am fost uimită atunci când mi-a dat un răspuns negativ, dar ulterior mi-am dat seama câtă dreptate avea la momentul respectiv. L-am apreciat întotdeauna pentru sinceritatea lui şi pentru faptul că nu-şi acordă votul gratuit.

Intervievator: Ce faci în timpul tău liber? Ce hobby-uri ai?

Ioana Verde: Îmi place foarte mult să citesc. Ultima carte citită a fost The Girl With the Dragon Tattoo, înainte să văd filmul. Îmi place să mă plimb, îmi place să îmi petrec timpul cu parintii mei pentru ca ne vedem destul de rar. Şi-mi mai place să urmăresc site-uri despre design interior şi să…visez.

Intervievator: Dacă ai putea să alegi un oraş din ţară în care să locuieşti, care ar fi acela?

Ioana Verde: Cluj. Am vrut să dau la facultate în Cluj, dar nu m-au lăsat ai mei. Era prea departe şi sora mea era deja în Bucureşti.

Intervievator: Un sfat pentru eeStecării actuali şi pentru cei ce vor să vină?

Ioana Verde: Pentru eeStecării actuali: să continue moştenirea lăsată de Alumni. Pentru eeStecării care o să vină: să se împrietenească cu generaţiile următoare, să existe o trecere mai lină de la o generaţie la alta.

Intervievator: Ai mai făcut voluntariat înainte de eeStec ? Ce a însemnat voluntariatul pentru tine înainte de eeStec şi ce înseamnă acum?

Ioana Verde: Da… S-a schimbat puţin viziunea mea asupra voluntariatului, pentru că, în liceu,  voluntariatul pe care îl făceam era coordonat de profesori. Aici mi s-a părut un pic mai liber, dar şi mai greu, pentru că eram noi între noi, eram pe cont propriu.

Intervievator: eeStec egal familie sau prieteni ?

Ioana Verde: Sunt oarecum sinonime pentru mine, pentru că eu sunt foarte bună prietenă cu părinţii mei şi cu sora mea. In eeStec am foarte mulţi prieteni de suflet, asadar, ii consider parte din familia mea.

Ioana Verde: Vreti sa va mai zic ceva? Cand eram in primul an de eeStec (si chiar mult timp dupa), cumnatul meu râdea de mine şi mă întreba: “ce faci? unde te duci?”. Îi raspundeam că merg la şedintă la eeStec sau că ies cu eeStec-ul în oraş. El niciodata nu reuşea să ţină minte numele de eeStec, aşa că spunea: “Te duci la Piticot! Ce faceţi voi acolo la piticot?” Ai mei s-au distrat multă vreme pe seama mea, dar până la urma au înţeles că era ceva destul de serios şi care m-a ajutat să mă dezvolt incredibil de mult.

Intervievator: Poţi să spui că te-a ajutat eeStec, că te-a dezvoltat?

Ioana Verde: Da, foarte mult. Pot să vă dau şi un exemplu concret: de curând, a apărut un post  auxiliar la noi în companie, care se cheamă Chief Engagement Officer (he, he – CEO). Teoretic, persoana care ocupă postul respectiv trebuie să aibă grijă să ne simţim cu toţii ca o echipă şi să fim implicaţi în ceea ce facem astfel încât să ne placă să lucrăm împreună şi să dăm rezultate cât mai bune. Am aplicat pentru post şi, în scrisoarea mea de intenţie, am amintit faptul că am fost în eeStec, organizatie în cadrul căreia am interacţionat cu tot felul de persoane. Nu am reuşit să obţin postul respectiv, însă nu neapărat datorită lipsei de experienţă. Am fost mândră că am putut să trec eeStec-ul în scrisoarea mea de intenţie şi acum sunt Deputy CEO :).

 

Până la urmă nu este neapărat vorba despre CV-uri şi scrisori de intenţie. Eu zic că important este să ieşi din zona de comfort şi să înveţi cât mai multe de la oameni cât mai diverşi. N-aş fi persoana care sunt astazi, dezinvoltă şi care caută să găsească întotdeauna soluţii, dacă n-aş fi fost în eeStec.