Tag: http://www.eestec.ro

Danubian Express

This summer, adventure awaits you in a remote corner of Romania, one of the newest and most exclusive regions in whole Europe, “The Danube Delta”.

LC Bucharest is proud to give you “Danubian Express”, an awesome and challenging exchange in which the crazy nightlife of Bucharest and the beautiful wildlife of Danube Delta will literally blow your mind!

Get ready to kick things off with the visit of Bucharest, CityRally style, and have the opportunity to enjoy „The People’s House” ( the second largest building in the world), Lipscani Street (the old part of the city), the “Village Museum”, the „Potato on a Stick” and many other cool places.

Next up, you’ll take part in the Amazing Race from Bucharest to where the Danube meets the Black Sea.

And let’s not forget that throughout this event, you will learn the importance of the Danube Delta and state your opinion on saving and preserving it by attending two short seminars.

Do you think that’s it? Not even close!

Boys get your fishing rods, girls pack your sunscreen and try out your swim suits, because we are about to party! Camping, fishing, swimming, sailing, sunbathing, parties and after-parties, traditional food and drinks, what more could you ask for?


This is how we ICEd Monteoru

După cum spuneam, weekendul acesta am fost la ICE(Inner Circle of eeStec). Personal, din start a fost o experienţă pentru care am sacrificat multe; cred că mi-am nenorocit toată grupa din cauza ICE-ului de fapt(cei prezenţi la sediu miercuri 2 dec ştiu de ce). După două teste sâmbătă la prima oră, am reuşit să ajung şi eu exact când începea unul din training-uri, la 15:00. Ca să nu încep să menţionez punct cu punct fiecare moment din zi, o să încerc să fiu concisă. Programul a fost foarte încărcat, dar nu e ceva nou în privinţa asta.
Cele 4 prezentări/cursuri/training-uri pe care le-am prins şi eu au fost foarte interesante. Branding a avut un program genial, căci altfel nici nu se putea. Fund Raising a fost mai mult decât tare, având în vedere că majoritatea noastră, a “cursanţilor”, am stat până la 1 noaptea atenţi. Brother John a ţinut un curs foarte bine structurat în condiţiile cantităţii de informaţii pe care a avut să o prezinte. Fetele de asemenea au avut o prezentare interactivă şi implicativa(dacă există cuvântul). Aici însă apăr şi nişte dar-uri din punctul meu de vedere, insist, strict personal.
Unul dintre ele ar fi faptul că duminică, deşi training-urile au fost în continuare tari, lectorii nu au primit respectul cuvenit. Prin asta mă refer la faptul că au avut sala jumătate goală, fapt ce se poate explică prin oboseală mare, dar totuşi venisem şi pentru sesiuni, nu doar pentru socializare. Ceea ce mă aduce la al doilea dar ridicat de cârcotaşa de mine; consider că a fost din nou lipsă de respect faţă de traineri să se bea alcool în timpul prezentărilor lor. Reprezentăm totuşi o organizaţie; toţi am rămas măcar cu faptul acesta fixat în minte. Fiecare dintre noi, într-un cadru oficial(adică şi un training, workshop, o sesiune de informare) suntem imaginea organizaţiei în numele căreia ne aflăm acolo; un observator extern ar fi rămas mască să vadă aşa ceva(eu una am rămas).
În altă ordine de idei, m-am simţit însă foarte bine. E vorba de atmosfera pe care o creează teen spirit-ul atât de prezent în noi. Deşi picam din picioare din clipa în care am coborât din tren în Buzău, am stat trează până la 7:30 a doua zi. Şi nu singură:)) Zic în sensul că am dansat până am făcut  , am vorbit  mi -a încleştat , am băut   ce-i drept, am  cu lacrimi, am vibrat cu adevărat cu o  din oamenii de acolo. Prin vibrat,  rog  nu  gândiţi la (chiar nu e nicio conotaţie de  ); mă refer la faptul  mi-am regăsit o  din principii  din hobby- la nişte oameni pe care sper   voi  buni prieteni  curând.
A, uitasem la minusuri. Eu nu am avut prieten secret!:((  uitat  mă băgaţi  pe  din oficiu:(( Cu ocazia ,  Hagi   făcut pe secret friend-ul meu.   m- primit  . Dincolo de toate chestiile astea, a fost pentru    mult timp când am plecat bine dispusă de la un training(  unul aglomerat  pe vremuri). Mai am de spus, înainte de încheiere, câteva chestii(atât îmi mai aduc aminte acum); Adi, îţi iubesc papucii ciufuliţi! Şi troller-u ăla cu motive florale; genial! Şi Cârnu nu (cred că) sforăie:)) Şi Mitzu, băi ce-aş fi vrut să vin cu voi să-i speriem p’aia, da erau atâtea scări de urcat. Băi, şi ce-am uitat! Îi salut din oficiu pe toţi oamenii care s-au simţit datori să intre peste şedinţa noastră de echipă de la 4:00 a.m(se ştie din documentare, chiar, că leii sunt mamifere foarte active noaptea). Şi Indra, în sufletul meu am stat de fapt în cameră:)) A, Ioana, cre că mă las de FSP. Băi, şi nu ştiu, nu-mi mai vin acum în minte…
În încheierea mult aşteptată(mulţumesc că aţi ajuns cu cititul până aici), o să vă rog să nu îmi luaţi în nume de rău lucrurile mai dure pe care le-am zis, dar eu aşa văd situaţia. Mulţumim pentru timpul minunat asigurat atât board-ului cât şi echipei organizatoare(în frunte cu Octav).

Be ICE-cool. From now on we’re all EESTEC; a bigger, stronger, more enthuziastic one that before.(Scot dume formale acum)


Despre eeStec şi nemurirea tinereţii

Acum vreo 2 luni, când nici nu intrasem bine în facultate, o prietenă m-a întrebat dacă m-am băgat la vreo studenţească. Măi Simo, crezi că mai am timp şi de asta? Dar a insistat că ar trebui să mă bag la eeStec, că fratele ei a fost acolo şi că e mult prea tare şi mi-a umplut capul. Am zis bine, frate, treacă de la mine.

Am vânat un afiş, orice afiş cu eeStec, am primit şi un bileţel, am intrat pe site, m-am înscris şi, bineînţeles, am uitat. Dar mi-am adus aminte de ei pentru că, din când în când, mă mai apucă să fac lobby pentru diverse chestii. Şi acum am făcut lobby pentru eeStec, pentru faptul că Ion, fratele Simonei, fusese p’aici şi aşa mult i-a plăcut că până şi baby sister ştie despre asta. Şi aşa am mai convins doi oameni să se bage(mereu îmi e urât să fac o chestie singură); şi aşa au ajuns să se înscrie on-line Indra şi Sergiu. De menţionat că totul se întâmpla în cursul de grafică, pe vremea când nebunul încă lăsa copiii cu laptopul la orele lui.

Acum, eu mă programasem pentru vineri(acţiunea încă e plasată într-o joi) dar îmi dădusem seama că nu prea pot să mă duc vineri că n-am ce face 2 ore întregi până la interviul de grup. Nici ei doi nu ştiau atât de multe detalii pe cât vroiau, şi aşa am ajuns cu toţii în pauză la AN 010 să mai cerem un detaliu, două. Ei au fost convinşi, eu am aflat că pot să mă duc luni deşi scrisesem vineri, şi plus m-am ales cu o cafea şi o prezentare promisă:))

Am trecut de interviul de grup(eu tot cred că puteam să ajung până în oraş de la avion), am trecut şi de interviul individual(ştiu frate, vorbesc mult) şi am devenit aderent member. What the?… Băi, zic sincer că nu mai întâlnisem principiul unor astfel de recrutări; noi le făceam la modul “vino, da’ numa’ vino” deci toate etapele astea îmi erau noi. M-am trezit aruncată într-o echipă; am vrut după primu’ task să-i aliniez pe toţi şi să-i împuşc. Unde ai mai pomenit să stabileşti un lucru în mod foarte explicit şi după ce ai terminat şedinţa să nu mai ţii cont de el?

Dar am trecut peste. am ales un proiect, am lucrat la el, am ajuns la concluzia că am impus un proiect, am renunţat la el. Dar nu am renunţat la echipă; perioada de probă s-a încheiat, nu mai există membrii aderenţi, nu mai e nevoie de echipe bla bla. Noi însă mai avem un ultim task de dus la punct şi o să facem asta şi o să prezentăm odată cu implementarea o adevărată echipă, deşi am ieşit graaav “din grafic”; facem asta pentru că ăsta e standardul nostru. Foarte important în ONG-uri este că avem standarde şi principii. Ca paranteză, până şi voluntariatul sau activatul pentru CV este un principiu care poate să stea la baza unor proiecte colosale la fel de bine cum stă, să zicem, pentru că vreau să fac un bine, pentru că dacă nu fac ceva în domeniu asta atunci trăiesc degeaba.

Paranteza fiind închisă, urmează o postare despre ICE. Dar asta după ce ajung la şcoală la cele două laboratoare; probabil o scriu mâine. Dacă, zic dacă nu uit.

P.S: Ca să nu uit, când am dat prima dată pe la sediu am aflat că big brother al prietenei mele e încă în eeStec; Sal’tari, Johnellu

Originalul aici


  • October 2017
    M T W T F S S
    « Apr    
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    3031  
  • Copyright © 1996-2010 eeStec Spirit. All rights reserved.
    iDream theme by Templates Next | Powered by WordPress