341462_310547062298396_1485510099_oNume: Camelia Cristache

Facultate: Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnică Bucureşti

Locul naşterii: Galaţi

Ocupaţie: Vicepreşedinte PR (mandatul curent)

EESTECer since 2010

Intervievator: Bună, Cami! Ne bucurăm că ne ești alături astăzi!

Camelia Cristache: Bună! Mă bucur să fiu aici!

Intervievator: Spune-ne un pic cu ce te ocupi în prezent.

Camelia Cristache: Momentan sunt studentă la Master, anul I, în limbă engleză. Pe lângă asta, sunt membră în Boardul actual și chinui membrii din departamentul de Relații Publice.

Intervievator: Ai mai cochetat și cu alte departamente în afară de cel de PR?

Camelia Cristache: Spre rușinea mea, nu prea. În momentul în care eu am intrat în eeStec eram extrem de speriată şi de timidă, abia vorbeam cu persoanele de lângă mine. De aceea, deși m-a atras fundraising-ul în perioada de mentorat (ca pe toată lumea, de altfel), mentorii mei de atunci mi-au spus că sunt cam emotivă și că ar fi mai bine dacă aș rămâne la PR.

Intervievator: Cine ți-au fost mentori?

Camelia Cristache: Am avut un mentor senior, Filip Radovici, și doi mentori juniori, Adi Postelnicu și Robert Muller. Am prins perioada cu 3 mentori (n.e: acum sunt câte doi).

Intervievator: Dacă tot suntem la numărul acesta, care sunt cele 3 cuvinte pe care le-ai folosi ca să descrii eeStec?

Camelia Cristache: Îmi vin atât de multe cuvinte în minte încât nu știu ce aș putea spune mai întâi… Dezvoltare, profesionalism, spirit de echipă!

Intervievator: Din momentul în care te-ai alăturat organizației, probabil ca ai participat la toate ICE-urile. Care a fost cel mai memorabil pentru tine și de ce?

Camelia Cristache: Cel mai memorabil a fost ICE-ul din anul în care eu am intrat în eeStec, cel organizat de Bogdan Tiron cu ajutorul Board-ului de atunci și al Ioanei Verde.

De ce a fost memorabil? Nici nu știu cum să va explic. ICE-ul s-a desfășurat la Bughia de Sus, iar toți aderenții de atunci erau cazați în 3 vile diferite, amplasate în aceeași curte. Hazardul vine legat de camera în care am fost cazată: o cameră izolată, singura, de altfel, de pe acel culoar, situată deasupra bucătăriei și sălilor de training. A fost foarte haotic. Am avut, însă, colege de cameră simpatice: Ioana Simion, care mi-a fost colegă de facultate, și Alexandra Stanca.

Intervievator: Ai intrat în eeStec în anul II de facultate. Ce te-a determinat să intri într-o organizație de-abia atunci? Ştiai de eeStec în primul an de studenție?

Camelia Cristache: Nu, nu auzisem de eeStec în primul an de facultate. Dar aveam pe vremea aceea un prieten care, înaintea începerii unui curs de Metode Numerice din Leu, mi-a spus că pleca de la curs pentru că avea niște treabă la eeStec. Eu, ştiind de la colegii mai mari că era o materie foarte grea la care fiecare prezenţă conta, l-am sfătuit să nu plece. Până la urmă, am făcut o înțelegere: el stătea la acel curs de MN, iar, în schimb, eu mă înscriam la eeStec în următoarea perioadă de recrutări. Era un om excepțional, Dan Valman, care, din păcate, a murit în perioada mea de mentorat.

Intervievator: Ne pare rău să auzim asta. Am vorbit înainte de eeStec, prieteni, care este procentajul de prieteni care fac parte din organizație din grupul total de prieteni pe care îi ai?

Camelia Cristache: Momentan, toți prietenii mei sunt din organizaţie. Mai am persoane cu care vorbesc sau cu care mă văd o dată la câteva luni, însă prietenii mei adevăraţi sunt în eeStec. Seara, când ies de la serviciu, nu mă întâlnesc cu foști colegi, ci merg în sediu. Join eeStec and you’ll lose everyone else (râde)!

Intervievator: Sau: join eeStec și vei căpăta 100 de prieteni noi, sub motto-ul ”nouă ni se mărește familia în fiecare octombrie”. Că tot veni vorba, povesteşte-ne de trei prieteni pe care i-ai cunoscut în spatele ușii din sediu.

Camelia Cristache: Cristina Mărmureanu, cu care am fost colegă de serie, dar cu care nu m-am înţeles aşa bine la început. Cristina este genul de persoană care te face să spui tot ce ai pe suflet, fie că vrei, fie că nu vrei. Pare că are un caracter dificil, dar este o persoană foarte caldă, care este tot timpul acolo când ai nevoie de ea.

Apoi sunt colegii mei actuali de Board: Alina Jianu, Ionuț Corlau și Cătălin Smocot, pentru că ei au fost lângă mine în toate nenorocirile și suferințele și m-au văzut în toate ipostazele: atât nervoasă, cât și în zilele bune.

Ar mai fi Dani Barbu, care mă mir că mai este în viață după Energy Always a Challenge IV (râde). mArv, Ioana Boţan…de fapt, toate persoanele cu care am tras la un moment dat pentru același obiectiv. Pe mine nu mă apropie petrecerile şi distracţia de cineva cât mă apropie orele petrecute lucrănd cu persoana respectivă la un proiect. În cazul ăsta, aş putea să spun că toţi din organizaţie îmi sunt prieteni.

Intervievator: Care e cel mai tare eveniment eeStec la care ai participat?

Camelia Cristache: eeStec Olympics 3, pentru că a fost primul eveniment la care am participat când am intrat în eeStec. Am fost responsabilă pe taskuri mici: am lipit niște afișe prin cămin, am împărțit fly-ere pentru promovare prin cămine, am stat la stand în Rectorat și cea mai pregnantă amintire de la acel eveniment este momentul în care am jucat pe la 2:00AM, ca energizer, chaintag – leapșa în lanț, la inițiativa lui Ion Meitoiu. A fost foarte amuzant, întrucât Cosmin a fost atât de prins de joc, încât din dorință lui de a scăpa după ce aproape fusese prins, și-a rupt tricoul de pe el, făcându-l ferfenițe. Norocul lui a fost că a avut niște pijamale de schimb, întrucât el plănuia să doarmă în acea seară.

Nu pot lasă deoparte EAC IV, în cadrul căruia seară internațională și welcome party-ul a fost una memorabilă din mai mult puncte de vedere pentru mine. Farewell party-ul a fost excepțional datorită discursului motivațional al lui Mladen, precum și seară în care domnul de la Eximprod ne-a salvat de la refacerea materialelor, pierderea perioadei de promovare și folosirea unor fonduri economice oricum inexistente pentru noi la momentul respectiv – un moment în care am trecut de la agonie la extaz în doar câteva ore!

Intervievator: Știm că ai mai fost și la evenimente internaționale. Care au fost acelea?

Camelia Cristache: Congresul din aprilie 2013 în Munich cu Miruna (fost CP în mandatul 2013-2014) și Greece Me Up Vol.2 cu Ioana Boţan și mArv, în iulie 2013. Cel din urmă a fost exchange, ceea ce înseamnă că nu a avut parte academică, ci doar ne-am plimbat, am socializat și ne-am distrat.

Intervievator: Spune-ne despre Congres. Ce înseamna un Congres pentru eeStec-eri, ce se întâmplă acolo?

Camelia Cristache: Congresul este un fel de “Jocuri Olimpice” în lumea eeStec, în sensul că acolo este toată lumea pe care ar trebui să o ştii. La Congres sunt General Meeting-uri zilnice, se alege următorul Board Internaţional, se discută problemele întampinate de-a lungul anului sau cele care trebuie rezolvate pentru anul ce urmează.

Intervievator: Ne poţi împărtaşi un secret? Cât ai scris pentru lucrarea de licenţă la Congres?

Camelia Cristache: La Congres nu am scris aşa mult pentru lucrare. Mă întorceam de la petreceri pe la ora două în loc de ora patru şi mai stăteam câte o oră sa scriu. Acolo nu a fost atât de tragic. Dar imi amintesc de altceva amuzant:. LC Munich (numiţi LC Awsome la nivel internaţional) sunt 12 oameni, lucru care face toată munca lor şi mai apreciată. Dacă la un eveniment internaţional obişnuit îţi vin maxim 25 de oameni, la Congres am fost 120 de oameni. Vă daţi seama că cei 12 oameni nu aveau cum sa se împartă între noi toţi: unii vor acasă, alţii în club, alţii să mănânce, alţii mai ştiu eu ce. Într-o seară, eram câteva persoane şi am vrut să mergem spre hotel. A trebuit să mergem singuri, dar am primit câteva indicaţii de la nemţi cu ajutorul GoogleMaps: iesiţi, faceţi dreapta, stânga, ajungeţi în staţia de tramvai şi luaţi tramvaiul X,  cu care mergeţi în direcţia asta 10 minute fix. Nu ne-au spus numărul de staţii pentru că acolo exact atât durează. Şi da, am supravieţuit!

Intervievator: Ce înseamnă experiența de Board pentru tine? Ai mai candida o data?

Camelia Cristache: Îmi place să cred că nu aș mai candida o dată. Dacă aș face-o, ar însemna că nu mi-am terminat treaba. Dar aș mai candida încă o dată din perspectiva Cameliei de acum un an, iar experiența ca membru în Board înseamnă mai mult decât mă aşteptam: înseamnă, pe lângă toate oportunitățile care ți se deschid din poziția de Board member, să îți faci o echipă de oameni care să comunice foarte bine unii cu alții și care să anticipeze mișcările celorlalți pentru un randament cât mai bun. La început am fost foarte speriată și aveam dubii mari, pentru că nu credeam că o să reușim să ne înțelegem. Eu sunt cu un an mai mare decât colegii mei de Board: Ionuț, Alina și Cătălin, dar, spre deosebire de ei, care mai lucraseră la perioada de mentorat sau alte evenimente, eu nu fusesem la fel de activă.

Intervievator: Ce te-a făcut să te implici în eeStec de-a lungul timpului și ce crezi că te va motiva în continuare?

Camelia Cristache: Hmm… Asta este o întrebare dificilă. Dacă mă credeți, în primul meu an și jumătate în eeStec nu am făcut absolut nimic. Veneam la ședințe și asta era tot. După aceea, PR-ul de atunci, Alexandra Marinaş, mi-a propus să ajut Boardul cu organizarea eeStec Hour din poziția de coordonator. Am acceptat și a urmat, inevitabil, prima ședință la care nu a venit aproape nimeni. Eram foarte puțini oameni în sală: Board-ul, Cosmin Rudeanu și eu. Am vorbit despre ce se făcuse la eeStec Hour până atunci, s-a desfășurat evenimentul, iar, la sfârșit, Board-ul m-a felicitat și mi-a mulțumit, spunându-mi că s-au distrat și a fost super.

Amintirilor legate de evenimentele astea (care, trebuie să recunosc, mă motivează foarte tare), li se alătura ideea că am primit ceva de aici și că vreau să ofer ceva frumos înapoi. Ceva bine făcut si fără jumătăţi de măsură!

Intervievator: Cum crezi că vor reacționa oamenii când vei veni peste 5 ani în sediu?

Camelia Cristache: Camiiiiii!

Intervievator: Ce planuri de viitor are Cami? Ne-ai spus că vrei să fii activă în eeStec, dar ce se va întâmpla în rest?

Camelia Cristache: Pe plan eeStec, mă voi implica în continuare în departamentul de PR pentru că este my love. Pe plan profesional,  vreau să avansez la locul de muncă. Momentan sunt technical writer la o companie de profil, unde am găsit o echipă de oameni la fel de dinamici și ambițioşi ca în eeStec. De exemplu, acum avem de dezvoltat un produs și am primit deja o nominalizare la Cloud British Awards pentru Best New Entry. Spre deosebire de job-ul anterior, aici mă regăsesc mai mult.

Intervievator: Îți place ceea ce faci?

Camelia Cristache: Da. Presupune să înțeleg mințile a vreo 3 oameni, oameni foarte deștepți, de altfel, și să învăț în fiecare zi ceva nou.

Intervievator: Cum ai reușit să îmbini eeStec-ul, Masterul și jobul, să îți faci lucrarea de licență și să fii şi integralistă?

Camelia Cristache: Time management și prieteni foarte buni! Va dați seama că nu am reușit să fac toate astea de una singură, am avut oameni care m-au ajutat atunci când am avut nevoie. Asta şi prioritizarea – trebuie să îţi dai seama ce e important să faci într-un anumit moment.

Intervievator: Ce hobby-uri ai?

Camelia Cristache: Filmele, îmi plac filmele foarte mult.

Intervievator: Întrebare fulger: ultimul film văzut?

Camelia Cristache: Un polițist și jumătate. Nu e tocmai cel mai nou ori cel mai bun, dar a fost amuzant. Dacă nu va place acesta, am fost la The Wolf of Wall Street.

Alt hobby este blog-ul personal pe care vreau să îl încep. Nu știu cine o să îl citească, însă momentan mi-am ales cover picture-ul și numele, mi-am notat idei de articole, însă tot sper să găsesc o zi în care să fiu zen și să pot scrie în tihnă.

Intervievator: Un sfat pentru eeStec-erii actuali și pentru cei viitori.

Camelia Cristache: Work hard, party harder! Să muncească, să se înțeleagă, să se iubească, să încerce să fie cât mai prieteni unii cu alții, pentru că vor lucra împreună, se vor bucură împreună și vor trece prin situații tensionate împreună. Iar, pentru cei viitori, felicitări pentru alegerea făcută, sper să găsiţi aici ceea ce căutaţi!

Intervievator: În procente, cât crezi că te-a ajutat experienţa în eeStec?

Camelia Cristache: Nu pot spune un procentaj, însă va pot spune că ambele locuri de muncă le-am obținut pentru că am făcut parte din organizație: eeStec m-a ajutat să știu ce este o echipă și cum se lucrează în echipă, ce înseamnă să ai un responsabil, un deadline de respectat, cum să gestionezi o situație de criză. Iar la locul de muncă actual am fost selectată pe baza a două articole scrise de mine, unul despre eeStec Art și unul despre eeStec Olympics 3.

Intervievator: Ne-ai spus că în primul an și jumătate în organizație nu ai fost activă. Dacă te-ai putea întoarce în timp, cum ai motiva-o pe Camelia de atunci să se implice mai mult?

Camelia Cristache: Cami de atunci nu vorbea nici cu persoană de lângă ea. La fel cum spune mama: “îi mâncau și câinii din traistă”. EESTEC m-a făcut să am mai multă încredere în oamenii din jurul meu, dar și în mine. I-aș spune, deci, să fie mai deschisă, pentru că sunt o mulțime de lucruri pe care nu le-a încercat și pe care le ratează.

 

Time management și prieteni foarte buni! EESTEC m-a ajutat să știu ce este o echipă și cum se lucrează în echipă, ce înseamnă să ai un responsabil, un deadline de respectat, cum să gestionezi o situație de criză.